Krasimir Tsonev și-a început cariera ca designer și, după o perioadă în care a cochetat cu activitatea de front-end development, s-a dedicat complet acesteia. Autor a două cărți despre Node.js, este în prezent front-end developer la TrialReach, un startup care aduce laolaltă cercetarea medicală și tehnologia. Despre traiectoria lui profesională și experiența de a scrie cărți dedicate programatorilor, citiți în interviul de mai jos. Pe Krasimir o să îl puteți vedea și la conferința JSCamp de la București, pe 2 iunie.
Ți-ai început cariera ca designer grafic. Ce te-a determinat să treci în tabăra programării font-end?
Interesantă întrebare. A fost, de fapt, un proces de lungă durată. De-a lungul a câțiva ani, am lucrat ca freelancer și am făcut, în paralel, și design, și programare. La un moment dat, mi-am dat seama că îmi făcea mai mare plăcere să programez.
Deci principalul motiv a fost faptul că am descoperit că îmi place să lucrez cu Javascript, HTML și CSS. Și faptul că e un domeniu foarte dinamic; apar o mulțume de lucruri noi în fiecare zi.
Cum ai învățat să faci programare front-end? Ai urmat o formă de educație formală sau a fost mai degrabă muncă de auto-didact?
Am fost mai degrabă auto-didact. Mi-ar plăcea să existe un curs online sau un program universitar pentru asta, dar adevărul e că nu poți deveni bun la ceva, fără să îl practici cu stăruință. Știu că mai am încă multe de învățat și asta și e, până la urmă, frumusețea mediului online: niciodată nu poți pretinde că știi tot; lucrurile se schimbă în permanență, apar noi specificații, browsere, API-uri etc.
Anul trecut ai publicat prima ta carte, Node.js Blueprints. Care a fost motivul care te-a determinat să scrii o carte, în contextul în care din ce în ce mai multe persoane se îndreaptă către învățarea online?
Eu am avut norocul să învăț prin explorarea muncii altor programatori. Și totul în mod gratuit. Am simțit nevoia să dau înapoi o parte din aceste cunoștințe comunității și acesta mi s-a părut cel mai potrivit mod de a împărtăși experiența mea cu Node.js.
Așa este, sunt multe metode de a învăța, dar, personal, prefer experiența învățării din cărți tipărite.
Cărțile sunt, în majoritatea lor, resurse teoretice de învățare. Iar programarea are o componentă pragmatică importantă. În opinia ta, cum ar trebui să fie structurată o carte adresată programatorilor și ce ar trebui să conțină, astfel încât să fie eficientă?
Exact asta încerc să fac, prin scrierile mele. Nu știu însă dacă și reușesc. :) Cred că autorii unor astfel de cărți ar trebui să se concentreze mai mult pe paradigme, concepte, pattern-uri de design și mai puțin pe partea de implementare.
Da, în anumite cazuri, nu poți scăpa de aceste aspecte; dacă trebuie să arăți cum funcționează AngularJS, cu siguranță că va trebui să scrii niște cod și să te limitezi la teoria plicticoasă. Dar poți și să explici de ce cei de la Google au decis să facă lucrurile în acest fel și ce alternative există.
Care a fost prima ta experiență cu Node.js? Ce ai creat și în ce scop?
Prima aplicație pe care am scris-o folosind Node.js era un API gigant. Erau o serie de procese Node.js, care conlucrau și schimbau mesaje. Destul de complex, aș spune, dar totodată interesant și solicitant. Versiunea era 0.4 și țin minte că o parte dintre modulele folosite implicau Python sau compilări C++. A fost cu siguranță „distractiv” de implementat așa ceva.
Am văzut că următoarea ta carte – Node.js by Example – promite să îi învețe pe cititori cum să creeze o rețea de socializare funcțională cu ajutorul Node.js. Spune-ne mai multe despre acest nou proiect al tău.
Cartea este finalizată și se află în ultima etapă înainte de publicare. Cred că va fi interesant pentru cei care sunt pasionați de Node.js să urmeze acest proces în care construiesc ceva real. De foarte multe ori, cărțile care tratează o anumită tehnologie prezintă un alt context în fiecare capitol.
În Node.js by Example, cititorul va evolua și își va dezvolta codul de la un capitol la altul. Am încercat să ating cele mai interesante subiecte, precum interconectarea Node.js cu framework-uri de front-end, baze de date, web sockets, testare etc.
Ce crezi că aduce anul 2015 în domeniul programării front-end? Care sunt, în viziunea ta, trendurile, provocările și oportunitățile acestui an?
Cred că din ce în ce mai mulți programatori vor începe să folosească Javascript ES6. Vom folosi noile API cu mai multă încredere. Browserele importante au început deja să susțină elemente precum service workers sau web audio API.
Performanța aplicațiilor va fi și ea un subiect fierbinte, așa că mă aștept să văd din ce în ce mai multe instrumente de măsurare și optimizare. Cred că marii actori, precum Facebook și Google, se vor concentra și ei asupra acestor aspecte.
